Asociația Culturală „Sighișoara Blues Hospital” a găzduit în perioada 25-26 Martie o nouă ediție – Sighișoara Blues Festival- ce a vut loc in sala de spectacole Mihai Eminescu. În cadrul evenimentului in prima seară, vineri, 25 martie i-a adus în prim plan pe Soul Serenade (România) și Deitra Farr (SUA), iar în cea de-a II-a seara de concerte pe americanii Boo Boo Davis și B.B. & The Blues Shack (in locul lui Dwayne Dopsie). Ediția din acest an l-a avut ca prezentator tot pe Berti Barbera, prezent în această postură încă de la debutul festivalului în urmă cu peste 10 ani.
La capitolul noutăți, ediția din acest an a venit și cu un site nou al festivalului http://blues-festival.ro/, unde puteți descoperi atmosfera edițiilor precedente și puteți asculta toate înregistrările LIVE! ale edițiilor trecute. ”Suntem la ediția a XI-a ediție a Festivalului, un drum pe cât de sinuos pe atât de frumos, pentru că am reușit să păstrăm Sighișoara în rândul locurilor frumoase care apreciază acest gen muzical. Am rămas la Blues-ul tradițional, dovadă sunt trupele invitate în acest an. Ediția din acest an a inclus și o trupă foarte faină de la noi, Soul Serenade care, cu siguranță va face deliciul publicului. Am lucrat la ediția din acest an de 6 luni, când am avut deja semnate contractele cu trupele din Statele Unite. Ca și noutate, ediția din acest an s-a bucurat și de un sprijin din partea Consiliului Județean, fapt pentru care le mulțumim. Și în acest an capitala Blues-ului din România continuă să fie la Sighișoara. Ne menținem pe aceeași linie de peste un deceniu, avem aceeași echipă de organizare, același prezentator, aceeași sonorizare, și nu în ultimul rând aceeași bucurie de a aduce mai aproape Blues-ul de sufletul oamenilor. Am invitat publicul să vină să descopere că Blues-ul nu este doar un gen de muzică ci o stare de spirit”… ne-a declarat Ioan Lazăr, unul dintre organizatorii Sighișoara Blues Festival.
Sighisoara Blues 2016 (http://www.liviu.biz)
„Iti zic despre Sighisoara Blues cat e cald si inca am emotiile cu care m-am intors la capitala. De fiecare data cand primesc telefon de la Relu intru intr-o stare de alerta si devin mai atent, curios fiind sa vad ce se mai intampla, ce greutati mai apar, ce trebuie sa comunicam, ce argumente solide mai gasesc sa incerc sa-l conving sa mutam toata comunicarea spre online (a cam devenit canalul principal, oricum), ce lineup va fi in anul ce va urma… plus ca are Relu un stil de a te face sa te simti bine cand vorbesti cu el nu doar in ultimul weekend din Martie la Sighisoara.
Incet si sigur a devenit international acest eveniment si nu o spune doar numele sau, ori aparitiile in media locale si de prin alte tari ci si mailurile pe care le primesc cu solicitari de participare la festival de la artisti din te miri ce colturi ale lumii. N-o sa-ti dezvalui nici de greutatile organizatorilor – din spatele acestor 11 ani de blues, e mai frumos doar sa te bucuri de serile alea frumoase de la Eminescu si de noptile albe din Crama. Ssst… nu vorbim de Crama, ce se intampla in Crama ramane in Cra… mintea noastra.
Mi-a placut editia 2016 pentru ca a fost totul foarte civilizat, s-a intrat in sala lin, n-a mai fost fum nicaieri, mi-a placut ca am avut onoarea si probabil singura sansa in viata sa-l ascult pe Boo Boo Davis – printre ultimii ramasi in viata din generatia care a facut parte la nasterea Blues-ului autentic. Omul asta era dus la biserica duminica de pe plantatia de bumbac ca sa intelegi despre ce vorbim. Mi-a mai placut mult de romanasii nostri de la Soul Serenade care sunt niste oameni atat de faini, de calmi si au cantat un roots blues de zici ca au venit in viitor din Mississippi-ul interbelic, atata doar ca sunt albi. Mi-a atins sufletul asa numita regina soul blues din Chicago, doamna Deitra Farr… mi-o si imaginez cum te altoia in tinerete daca nu mancai tot din farfurie dar apoi te putea imbratisa cu multa dragoste feminina si-ti canta ceva frumos de uitai tot, avea putin din acea atitudine specific negreselor pe care n-ai cum sa n-o admiri. Iar baietii de la B.B. & The Blues Shack au rupt scena in doua (vezi ghilimele de rigoare) cu cantarile lor, un mix extrem de interesant intre energie pozitiva, blues autentic si miscarile solistului a la Elvis pe soundul foate amplu al bandului. Te transpuneau asa… prin anii ’50 de aproape ca nu-ti venea sa crezi ca esti la Sighisoara in 2016. Evident ca-n fiecare an au fost nopti albe datorate continuarii cantarilor din cetate pana spre dimineata, iar o surpriza faina a fost cand s-au intalnit Sambata in timpul zilei impreuna cu Vali Racila si Berti Barbera in Piata Cetatii si au pus-o de o cantare intre oameni, uite asa ca au vrut ei. Pentru mine asta inseamna mult, inseamna pasiunea de a canta, de a face lucruri din placere.
Sunt mandru. Nu, sunt al naibii de mandru si ma voi mandri mereu, oriunde as fi, de faptul ca am pus si eu cateva caramizi la aceasta familie din Casa Blues, pentru ca asa simt mereu cand ma intorc in primavara la Sighisoara, simt ca-mi revad familia de blues, pe langa cea biologica si ma bucur si mai mult cand merg cu oameni faini de tot la Sighisoara, cum s-a intamplat weekend-ul trecut.
Stii de ce imi place atat de mult muzica BLUES ? E printre acele putine momente cand esti in prezent, cand nu exista nici trecut nici viitor, cand doar te bucuri, iar acel status quo e mai dulce atunci, e acea stare de acalmie nederanjata de nimic si iubesti si oamenii care vin la festival si casele colorate, artistii, mancarea… iar atunci cand esti in acele stari legi umanitatea mai frumos, cu ceilalti. Am ramas in contact cu artisti care imi trimit uneori ganduri bune, cd-uri pe care le mai scot, dorinta arzatoare de a reveni iar la festival, aceasi dorinta pe care o au oameni pe care-i vad de atatia ani revenind cu entuziasm similar cu al meu, la Sighisoara. Blues-ul nu e doar muzica, e o frumoasa stare de spirit.”